Opoziția la șah: cum câștigi finalurile de rege și pioni

Doi regi nu pot sta niciodată unul lângă altul. Când stau față în față pe aceeași coloană sau linie, cu exact un câmp între ei, niciun rege nu poate înainta. Partea care trebuie să mute trebuie să cedeze. Partea care nu trebuie să mute are opoziția.

• Opoziția directă: regii stau pe aceeași coloană sau linie, cu un câmp între ei, de exemplu d5 și d7.
• Opoziția la distanță: regii stau pe aceeași coloană sau linie, cu trei sau cinci câmpuri între ei. Devine opoziție directă când regii se apropie.
• Opoziția pe diagonală: regii stau pe aceeași diagonală, cu un câmp între ei, de exemplu e4 și g6. De obicei devine opoziție directă la mutarea următoare.

În diagramă, negrul trebuie să se dea la o parte, de exemplu 1...Re7. Apoi 2.Rc6 ocupă câmpul-cheie, iar pionul se transformă. Schimbă partea la mutare și rezultatul se schimbă. Cu albul la mutare este remiză: după 1.Re5 Re7 2.d5 Rd7 3.d6 Rd8, baza de finaluri arată că fiecare dintre aceste mutări ale negrului este singura care ține. Apărătorul păstrează opoziția retrăgându-se drept înapoi, iar albul nu poate progresa.

Același lucru funcționează și pentru atacator. Cu regele negru pe e5 și albul la mutare, doar 1.Re3 câștigă: albul ia opoziția directă, iar orice altă mutare face doar remiză, potrivit bazei de finaluri.

Rege și pion contra rege este un final cu trei piese, așa că baza de finaluri știe rezultatul fiecărei poziții. Nu trebuie să le memorezi. Ai nevoie de o singură idee: câmpurile-cheie. Dacă regele atacatorului ajunge pe un câmp-cheie, albul câștigă indiferent cine este la mutare, cu condiția ca regele negru să nu poată pur și simplu captura pionul.

• Pion pe linia a doua, a treia sau a patra: câmpurile-cheie sunt cele trei câmpuri aflate cu două linii în fața pionului. Pentru un pion pe e4, acestea sunt d6, e6 și f6.
• Pion pe linia a cincea: și cele trei câmpuri aflate imediat în fața pionului sunt câmpuri-cheie. Pentru un pion pe e5, acestea sunt d6, e6 și f6, plus d7, e7 și f7. Un rege pe e6, în fața unui pion pe e5, câștigă indiferent cine este la mutare (baza de finaluri).
• Pionul de turn: regulile nu se aplică. Dacă regele apărătorului ajunge în colțul din fața pionului, partida este remiză.

De aici rezultă tehnica: întâi regele, apoi pionul. Adu-ți regele în fața pionului și luptă pentru câmpurile-cheie cu ajutorul opoziției. Avansează pionul doar când regele și-a făcut treaba. În prima diagramă, după 1...Re7, mutarea 2.d5? aruncă câștigul. Câștigă doar mutările de rege, de exemplu 2.Rc6.

Cu un pion de turn, regele negru din colț nu poate fi alungat. Albul fie avansează pionul și dă pat, fie îi lasă regelui drumul liber.

Când regele atacatorului este departe, întrebarea e mai simplă: poate regele apărătorului să prindă pionul? În loc să numeri mutările, desenează un pătrat. O latură merge de la pion până la câmpul de transformare, iar pătratul se întinde de acolo spre regele apărătorului. Dacă regele apărătorului stă în interiorul pătratului sau poate intra în el cu mutarea lui, prinde pionul.

• Albul la mutare: după 1.a5, pătratul se micșorează la a5 până la d8. Regele negru de pe f4 nu poate intra în el, iar pionul se transformă.
• Negrul la mutare: 1...Re4 intră în pătrat, iar regele ajunge la timp la pion.
• Pion pe câmpul inițial: din cauza pasului dublu, desenează pătratul ca și cum pionul ar sta cu o linie mai sus. Cu un pion alb pe a2 și regele negru pe g4, negrul la mutare face remiză cu 1...Rf4. Cu albul la mutare, 1.a4 câștigă, în timp ce 1.a3 face doar remiză (baza de finaluri).

Regula ia în calcul doar cursa dintre pion și rege. Dacă alte piese sau regele atacatorului pot bloca regele apărătorului, verifică poziția cu un motor sau cu baza de finaluri.

Uneori ajungi într-o poziție care ar fi câștigată cu adversarul la mutare, dar tu ești la mutare. Pionii nu te pot ajuta, pentru că fiecare mutare de pion schimbă poziția. Soluția este triangulația: regele tău parcurge un mic triunghi de trei câmpuri și revine pe câmpul de plecare, în timp ce regele apărătorului poate doar să meargă încolo și încoace. După trei mutări de rege ai aceeași poziție, cu adversarul la mutare.

Cu negrul la mutare, poziția este pierdută pentru negru: regele trebuie să părăsească d7, iar regele alb trece în față. Cu albul la mutare, albul folosește triunghiul d5, e5 și d4: 1.Re5 Rc6 2.Rd4 Rd7 3.Rd5. Acum pe tablă este din nou poziția din diagramă, dar cu negrul la mutare. După 3...Rc8 4.Re6 Rd8 5.Rd6 Rc8 6.Re7 Rb8 7.Rd7 Ra8 8.c6, albul câștigă. Baza de finaluri confirmă câștigul după fiecare mutare din această variantă.

De ce nu poate negrul să facă același lucru? Pionii albi controlează c7 și d6, așa că regele negru are mai puține câmpuri lângă pionul lui și nu poate copia triunghiul. Caută triangulația atunci când regele apărătorului are doar două câmpuri utile, iar regele tău are loc pentru trei.

• Avansarea prea devreme a pionului. Pionul poate merge doar înainte, iar fiecare mutare de pion consumă un tempo de care s-ar putea să ai nevoie mai târziu. În prima diagramă, 2.d5? aruncă câștigul.
• Pasul lateral în loc de retragerea drept înapoi. Ca apărător, retrage-te în fața pionului. În varianta de remiză 1.Re5 Re7 2.d5 Rd7 3.d6, doar 3...Rd8 ține. 3...Rc8? sau 3...Re8? pierd.
• Uitarea pionului de turn. Rege și pion de turn contra rege este remiză când regele apărătorului ajunge în colț. Nu schimba piesele spre un astfel de final așteptând să câștigi.
• Numărarea pătratului de pe linia greșită. Un pion de pe câmpul inițial poate avansa două câmpuri. Desenează pătratul de pe linia următoare.
• Luarea opoziției la momentul greșit. Opoziția este un instrument pentru a ajunge pe câmpurile-cheie. Dacă regele tău este deja pe un câmp-cheie, nu ai nevoie de ea.